Indonezia este cel mai mare arhipeleag din lume. Dupã ce s-a sfârsit Era Noii Ordini în 1998, Indonezia s-a schimbat. Întreaga natiune are de suportat schimbãri si crize economice. Se pune accentul pe libertatea presei si a cuvântului. Oamenii sunt mai constienti de situatia socialã, economicã si politicã. Aceasta face parte din procesul de democratizare.
Au avut loc conflicte între diferite grupuri etnice sau religioase în mai multe regiuni, cum ar fi Aceh, Maluku si Poso. Turisti din întreaga lume si-au anulat vizita în Indonezia pentru cã au vãzut la televizor stiri despre conflictele din frumoasa noastrã tarã. Este o realitate dureroasã, pentru cã turistii strãini ar putea impulsiona economia.
În prezent existã numeroase locuri frumoase unde nu existã probleme de acest gen. Dacã privim harta Indoneziei, acastã tarã este alcãtuitã din mai multe insule - peste 17000 - rãspândite pe o suprafatã de 5120 km în oceanul tropical. Indonezia se aflã între Asia si Australia si are aceeasi suprafatã ca si continentul european. Patru cincimi din aceastã suprafatã sunt ocupate de mare, cu insule importante ca Sumatra, Java, Kalimantan, Sulawesi si Papua. Papua si Kalimantan se situeazã pe locurile 2 si 3 în lume ca mãrime, dupã Groenlanda. Este a 14-a tarã ca mãrime.

UNITATE IN DIVERSITATE

În Indonezia trãiesc 250-300 grupuri etnice. Majoritatea au propria limbã si dialect, dar Bahasa Indonesia este limba nationalã, vorbitã în întreg arhipeleagul. Gruprurile etnice majoritare sunt: Minangkabau, Melayu, Jawa, Sunda, Madura, Bali, Bugis, Makassar, Minahasa si Ambon. În afarã de acestea, alãturi de localnici mai trãiesc si alte rase, cum ar fi arabi, chinezi si indieni.
În Sumatra, grupurile etnice majoritare sunt: Aceh, Minangkabau, Batak si Melayu. În Kalimantan trãiesc peste 200 de triburi Dayak. Acestia sunt cu adevãrat "oamenii junglei". În Sulawesi trãiesc Bugis, Makassar si Toraja.
Religia cea mai rãspânditã este islamul, urmatã de cresti-nism, catolicism, hindu, bu-dism si confucianism. Dupã 2001, guvernul a deschis portile influentelor chineze, care fuse-serã interzise în 1965.

NATURA

Java si Bali sunt insulele cele mai fertile. Aici sunt concentrate plantatii de orez, în timp ce în Sumatra, Kalimantan, Sulawesi, Maluku si Papua se aflã pãduri tropicale, iar în Nusa Tenggara savane deschise.
Climatul tropical indone-zian este umed. Sezonul ploilor începe din octombrie pânã în aprilie, iar cel uscat din aprilie pânã în octombrie. Vulcanii dominã peisajul multor insule. 70 dintre acestia sunt activi.
Existã specii variate de animale din trei surse diferite. Mamiferele asiatice sunt din vest, marsupialele australiene si pãsãrile din est si speciile endemice sunt în centrul arhipeleagului. Urangutanii, tigrii, rinocerii cu un corn, elefantii, dragonii Komodo sunt speciile cele mai frumoase. În afarã de acestea, în adâncul mãrii existã peste 100 specii marine, ca parte a comorii arhipeleagului. Localnicii, împreunã cu Guvernul si organizatiile internationale au contribuit la conservarea diversitãtii florei si faunei, creând parcuri nationale în toatã regiunea.